El
Fix. Ceasul a bătut de miezul nopții și eu stau și mă gândesc la El. Vorbim, dar parca nu-i la fel ca atunci când suntem unul lângă celălalt. Mi-e dor de el. Mi-e dor să-i văd chipul, să-i aud râsetele, să-i văd zâmbetul și ochii adânci.
Îi simt tot parfumul plutind în juru-mi ca o aură, parfumul ăla dulce care îmi dă fiori de copilă care iubește. Stomacul nu-mi mai este doar o simplă colivie pentru fluturi; a devenit o cușcă de lei și de balauri feroce cu șapte capete care îmi iau cu asalt întreg corpul, luptându-se într-însul.
Inima-mi bate sacadat și puternic, cu bătăi apăsate ca niște bătăi în ușa unui palat. Respirația mi-e greoaie, încă îmi simt nările înfundate de parfumul lui și parcă nu-mi doresc să-l pierd.
Încă cred că e vis; ciupește-mă Iubitule, dar când mă trezești, vreau să fi iar lângă mine.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu